Prezentare Municipiul Rădăuţi

Statuia lui Bogdan Voda si Manastirea Bogdana
Situată pe tărâmul binecuvântat şi mirific al Bucovinei, localitatea Rădăuţi ne încântă cu încărcătura stranie a unei întoarceri în timp. Aflată la estul Carpaţilor Orientali, în centrul depresiunii cu acelaşi nume, localitatea se plasează între două cursuri de ape, Suceviţa şi Pozen. Apărată de Carpaţi doar dinspre apus, este la întretăierea vânturilor, făcând iernile aspre şi verile călduroase.

Aşezarea la limita dintre Obcina Mare şi Podişul Sucevei a făcut ca împrejurimile Rădăuţiului să fie împodobite cu bogate păduri de brad, conferind zonei un aspect curat şi pur. Întreaga zonă este marcată de prezenţa bradului, regele pădurii, ca un suport al existenţei peste veacuri.

Prima atestare documentară a localităţii Rădăuţi apare într-un hrisov din 16 noiembrie 1393 a domnitorului Roman Muşat. Urme arheologice din epoca pietrei şi civilizaţiei geto-dace situează vechimea localităţii în perioada de formare a poporului român şi a limbii române. După unii istorici Rădăuţiul ar fi fost cunoscut ca aşezare stabilă încă din timpul dacilor sub denumirea de ROTTACENUM – dată de ostaşii garnizoanei romane de peste râul Siret. Rădăuţiul face parte din vechile domenii voievodale, presărat cu locaşe de cult de diferite confesiuni, care conveţuiesc în bună înţelegere şi pace şi care sunt demult destinaţii de pelerinaj şi de încântare.

Oraşul Rădăuţi este căminul unde şi-au găsit adăpostul mai multe etnii de-a lungul secolelor, iar astăzi inima, gândul şi sufletul mai multor generaţii îşi dau întâlnire în speranţa creării unui arc peste timp, în care generaţii trecute şi viitoare se regăsesc. Data de 6 iulie este ziua oficială a municipiului, în amintirea primului document istoric, din anul 1413, de pe vremea lui Alexandru cel Bun, în care apare denumirea de Rădăuţi.

În 1819 Rădăuţiul a primit certificatul de „târg”, în 1852 a trecut la rangul de „oraş”, în 1854 se numea „centru districtual”, între 1854 şi 1944 a fost capitală de judeţ, iar între 1952 şi 1968 a fost sediu de raion în cadrul judeţului Suceava. Perioada 1968-1990 a însemnat pentru Rădăuţi o perioadă de înflorire, de dezvoltare accentuată devenind principala zonă, după municipiul Suceava, ca importanţă economică, turistică, suprafaţă şi număr de locuitori, încununată de conferirea statutului de „municipiu”.